Stau la birou si ma uit in hala. Ii vad aproape pe toti muncitorii de pe schimb. Nu sint multi , vreo 10. Efectiv parca is veniti la o sueta. Doi povestesc de meciu de aseara , ca nu trebuia intrerupt meciu , ca era stelist ala care a aruncat bricheta , ma rog chibiteala de Cismigiu.
Alte doua doamne povestesc si ele ceva , habar n-am ce, dar pare destul de important din moment ce au vazut ca ma uit la ele si totusi continua.
Cind mai dau o tura de hala , toti ma indeamna :“mergeti acasa dom’ injiner, ne descurcam noi” . Pai daca simpla mea prezenta nu ii determina sa puna osu la treaba , daca as pleca oare ar merge mai bine? Ma indoiesc! Si uite asa stau si cuget cum sa crestem productivitatea : cu bita sau cu norma ?
Iar prima bita ar trebui sa mi-o dau mie in gura , pentru ca in loc sa stau cu biciu pe ei , stau pe net .
tre sa mai si vorbeasca oamenii, ca doar nu-s roboti!
acuma na’, daca stau la taclale toata ziua, nu e bine, dar nici cu biciul nu stiu daca e o solutie.
pe partea asta de ocean cam cu biciu merge mai bine
